Cel mai bun răspuns
Cred că diferența este „va fi acolo” este corectă din punct de vedere gramatical, cealaltă nu este .
Will be este un verb frazal – există un pronume. Să acolo = la mall
Va fi „la centru comercial”. — Sună bine?
„Va exista ” – În engleză standard, rareori citesc acest aranjament, dar nu este acceptabil în scris formal, decât dacă ați atașat într-o propoziție pentru a completa sensul. Sau pentru a face din aceasta o întrebare directă.
Va exista …? —- (un răspuns sau o întrebare de întoarcere) Acest lucru este corect.
Răspuns
„va” și „ar fi” sunt ambele verbe auxiliare modale, cu o varietate de utilizări. „Voința” poate fi utilizată în mai multe contexte diferite pentru a exprima ceva în viitor: intenții, promisiuni, ordine, predicții; referindu-vă la lucruri despre care sunteți sigur că se vor întâmpla; solicitări și invitații (deși ultimele două nu funcționează cu adevărat cu pronumele I ). Exemple: „Voi merge la facultatea de medicină și voi deveni medic”; „Nu vă faceți griji, vă voi plăti banii”; „Eu voi renunța la fumat anul acesta”; „Probabil că nu voi reuși testul de conducere”; „Voi muri, într-o zi”. Cu cuvântul „nu”, „voință” poate exprima un refuz. Exemplu: „Nu voi mărturisi această crimă”. Toate aceste exemple sunt afirmații. Dacă se raportează o astfel de afirmație, este necesar să o exprimăm la timpul trecut, iar timpul trecut al ‘voinței’ este ‘ar fi’: „Am spus că voi merge la facultatea de medicină și voi deveni medic”; „Am spus că îți voi plăti banii”; „Am spus că anul acesta voi renunța la fumat”; „Am spus că probabil nu îmi voi da testul de conducere”; „Am spus că voi muri într-o zi”; „Am spus că nu voi mărturisi această crimă.”
‘ar’ are alte utilizări. Poate fi folosit, cu „like” sau „love” pentru a exprima ceea ce dorești să faci sau dorește să se întâmple. Exemple: „Aș vrea să călătoresc într-o zi în India”; „Mi-ar plăcea să văd partidul dvs. câștigând alegerile”. Ca o variantă a acestui aspect, „ar” poate fi utilizat pentru a face cereri, oferte și invitații politicoase. Exemple: „Aș vrea să intru, dacă nu vă deranjează”; „Aș fi fericit să vă arăt ce am făcut până acum”; „Aș fi încântat dacă ați veni la prânz, într-o zi din această săptămână”. Poate fi folosit pentru a exprima o așteptare pe care oamenii o aveau în trecut. Exemplu: „Toată lumea se aștepta ca eu să demisionez”. Poate fi folosit pentru a exprima rezultatul unei posibile situații – exemplu: „Să presupunem că mi-ați oferi o masă gratuită, aș fi recunoscător”. – și, într-o clauză condiționată, pentru a exprima un rezultat puțin probabil – exemplu: „Dacă aș avea banii, aș călători în India”. Cu „nu” sau „nu”, se poate folosi pentru a spune că ceva nu s-a întâmplat, în ciuda efortului sau a presiunii. Exemplu: „Au insistat să le spun unde ai fost, dar eu nu le-aș spune.” Cuvântul „ar” poate indica faptul că ceva s-a întâmplat în mod repetat în trecut. Exemplu: „Când eram șomer, mă uitam zilnic la curse de cai la televizor”. Dacă cuvântul „ar fi” este subliniat, poate indica faptul că ceva s-a întâmplat în mod repetat, într-un mod enervant. Exemplu: „Știam că îmi lipsesc banii, dar aș continua să joc jocurile de noroc pe cai.” Este, de asemenea, posibil să folosiți „ar fi” cu „a avea” și participiul trecut de „îmi place” sau „dragoste” pentru a indica regretul pentru ceva ce nu ați făcut sau care nu s-a întâmplat în trecut. Exemplu: „Mi-aș fi dorit să mă căsătoresc, dar nu am întâlnit niciodată femeia potrivită”. De asemenea, este posibil să utilizați „ar fi” cu „mai degrabă” pentru a exprima preferințele. Exemple: „Aș prefera să plătesc cu cardul de credit”; „Aș fi preferat să plătesc cu cardul de credit”; „Aș prefera să nu vorbesc despre asta”; „Aș prefera să vorbiți cu mine, decât să fiți tot morocănos”.
Sper că acest lucru vă va ajuta.