Cel mai bun răspuns
Setarea originală în sine nu este importantă pentru modern cititorii Bibliei. Cu toate acestea, cunoașterea setării originale ajută foarte mult la înțelegerea a ceea ce a vrut să spună inițial autorul textului. Ceea ce, apropo, poate fi dramatic diferit de ceea ce ar însemna textul o persoană modernă.
Limbajul evoluează semnificativ în timp. Cuvinte, fraze și metafore care însemnau un lucru în urmă cu câteva secole pot însemna ceva complet diferit astăzi. Deci, pentru a înțelege cu adevărat ce a vrut să spună autorul, trebuie să studiezi textul în limba originală (traducerea face adesea greșeli) și să înțelegi cât mai bine din ce tip de mediu social și cultural provine textul. De exemplu, dacă citiți „cărțile lui Moise” (Geneza-Deuteronom) așa cum au fost scrise la vremea lui Moise, veți avea o idee complet diferită despre ceea ce încerca să urmeze autorul, spre deosebire de citirea acelorași cărți ca secolele scrise. mai tarziu. Odată ce ați plasat textul într-un context adecvat, acesta are mult mai mult sens și începeți să înțelegeți de ce autorul a subliniat anumite lucruri, care au fost motivațiile sale, ce a încercat să transmită și de ce.
Răspuns
Nu există așa ceva. Nu sunt sigur că înțelegeți ce este Biblia.
Biblia nu este o carte. Este o colecție de multe cărți (66 până la 81, în funcție de secta creștină de care aparțineți), scrise de-a lungul mai multor secole. Aceste cărți au fost colectate într-un singur codex abia în secolul al IV-lea. Nu știm exact cum au fost create majoritatea acestor cărți, nici când, nici de cine.
Luați Genesis, de exemplu. Se crede că a fost creat în secolele al VI-lea sau al V-lea î.Hr. de către cineva pe care îl numim „redactorul”. Acest individ a luat surse anterioare și le-a cusut cu grijă. De aceea, o lectură atentă a poveștii creației, de exemplu, dă naștere contradicțiilor. Deci, chiar dacă am putea sări într-o mașină a timpului și să ne întoarcem la secolul al VI-lea î.Hr. Iudeea, ne-am confrunta cu întrebarea care este sursa „originală”. La un moment dat, dacă te întorci în timp suficient de mult, probabil că ajungi la surse orale. Nimeni nu știe când au fost scrise pentru prima dată aceste povești mai vechi.
Biblia este o colecție de scrieri care au ajuns la noi prin secole de manuscrise copiate manual, scrise pe suluri. Aceste suluri au fost copiate, apoi copiile au fost copiate, apoi acele copii au fost copiate, continuu timp de secole … Apoi, s-au făcut traduceri. În primul rând, în greacă. Mai târziu, în latină și siriacă. Oamenii au folosit diferite manuscrise pentru a-și face traducerile. Traducerea este o artă inexactă. De aceea există atât de mulți. Există zeci de traduceri în engleză pentru a alege, toate oarecum diferite.
Dar, chiar dacă vorbeai fluent ebraica veche și greaca koine, cel mai vechi text complet supraviețuitor este Codex Sinaiticus, de la mijlocul Secolul al IV-lea d.Hr. Este la fel de „original” pe cât devine. Există sulurile de la Marea Moartă, din jurul anului 200 î.Hr., dar sunt incomplete.
Deși nu există nicio îndoială că greșelile și chiar interpolările s-au strecurat de-a lungul secolelor, trebuie doar să aveți încredere că aceste scrieri au venit până la noi mai ales intacte. Când vine vorba de Biblie, este ceea ce este. Nu există „original” la care vă puteți întoarce.
Pe de altă parte, traducerile pot fi destul de diferite. Traducerea face o mare diferență. Ceea ce aș sugera este să aleg cea mai bună traducere modernă și o Biblie mai completă. Îmi place Biblia adnotată de Oxford, care folosește traducerea RSV (versiune standard revizuită), și are toate așa-numitele apocrife. Biblia etiopică conține cele mai multe cărți, dar nu sunt familiarizat cu traducerile în engleză ale acesteia.