Cel mai bun răspuns
Ele nu sunt sinonime în istorie. Cimitirele din istoria occidentală erau adesea asociate cu bisericile – cimitirul era o nouă idee într-un alt moment și cuvântul „cimitir” a fost ales în mod deliberat pentru a reflecta idei mai noi despre moarte și viața de apoi și pentru a indica noile locuri de înmormântare care erau cimitire. Cimitirele nu erau asociate cu bisericile și erau cel mai adesea eforturi private – un s-a cumpărat o suprafață mare de teren neamenajat cu intenția de a vinde parcelele familiilor care planifică din timp. Într-un cimitir groparul a fost plătit, dar membrii bisericii nu au plătit pentru mormânt. Un cimitir nu trebuia să fie un loc frumos – era doar un loc de îngropare a morților într-o manieră religioasă – o înmormântare decentă. Un cimitir a fost planificat să aibă pasarele prin el – a fost amenajat în mod deliberat cu intenția ca familiile să găsească un loc plăcut, mai degrabă decât locul de presimțire t pălărie ar putea fi un cimitir. Secolul al XIX-lea, care a văzut debutul „mișcării cimitirului”, a văzut, de asemenea, o relaxare a credințelor mai întunecate că puțini vor fi salvați. Moartea în secolul al XIX-lea creștinismul a devenit un loc obținut, un loc de încredere, un loc în care familiile puteau locui împreună în cer și cimitirul rural frumos și verde reflecta această nouă percepție a morții ca o renaștere sigură într-o viață de dincolo mai bună și mai frumoasă. Cuvântul cimitir a preluat – rareori folosim cuvântul cimitir, deoarece multe biserici nu mai au unul și majoritatea cimitirelor nu fac parte din nicio biserică – dar erau entități diferite care împărtășeau funcția fundamentală de a ține morții, dar un cimitir a fost numit și planificat să fie un loc foarte diferit decât un cimitir, în ciuda funcției lor suprapuse.
Răspuns
Sunt un director funerar. Așa se spune pe licența mea de stat.
Acum 60 de ani, ar fi spus „Mortician”
Și cu 40 de ani înainte de asta, propriul nostru arbitru publicitar ne-a spus „Undertakers” ”
Obișnuim să avem ale ei. Acum folosim un „Funeral Coach”
Îmi plac cuvintele. Și fiecare dintre acești termeni are o nuanță de semnificație ușor diferită și se bazează pe o istorie diferită și un flux lingvistic diferit. Îmi plac și apreciez diferențele
Dar adesea cred că cea mai mare diferență este asocierea cu moartea. În general, vedem moartea ca pe un mare rău. Și în cazul în care un termen precum „funerar” ar însemna odată persoana din oraș care, ar întreprinde toate sarcinile diferite legate de înmormântarea morților, un lucru util, emoțiile negative din jurul morții se vor rupe de cuvântul de ajutor și îl vor corupe. .
Deci primim un cuvânt nou. Care la rândul său dezvoltă o patină a morții în jurul său și se schimbă din nou. Cine știe care va fi firma mea peste 50 de ani? Poate că „specialiștii în tranziție thanatologică”
Mă aștept să se schimbe același tip de presiune în cimitirul / cimitirul / grădina memorială (sau parc).
Da, există diferențe, dar sunt destul de lipsit de sens pentru modul în care sunt folosite de fapt cuvintele.